CIOBURI DE OGLINDĂ

Vineri, 29 septembrie 2023, ora 19h – Cioburi de oglindă
! Rezervările au avut o valabilitate până la data de 24 septembrie 2023. !
SOLD OUT! NU mai sunt locuri disponibile! (update 24 septembrie, 21h30)
Mulțumim din inimă spectatorilor noștri pentru promptitudine!
Vă așteptăm vineri, 29 septembrie 2023, începând cu ora 18h30.
Cu drag, Corala Bărbătească DG Kiriac.

”O întâlnire reprogramată. Comunicare anevoioasă, scrâșnită. Dificilă, abruptă. Fragmentată. O imagine ciobită. Adevărul, cu toții căutam Adevărul! Scormonim, adulmecăm, scrijelim. Da, ce ciudat sună: scrijelim. Jelim. Scrijelim. Din dragoste de Adevăr. De sete după el, după Adevăr. De, sigur. Îl smulgi cu greu, te așteptai la asta: Adevărul se obține cu trudă multă, anevoios. E ca o naștere… cunoști toate acestea, cu sânge și sudoare. Cu lacrimi și dureri, se știe.
Ce te faci însă când Adevărul îți explodează în fața ca o oglindă spartă?!? Cum gestionezi așchiile unei oglinzi pe care tu însuți ai sfărâmat-o?! Cum te poți apăra de cioburi(le) de oglindă?! Oglinda spartă care îți reflectă realitatea în mii de feluri. Cioburi de oglindă, schije periculoase ale unui Adevăr, multiplicat brusc în mii de ipostaze. Imaginea ta, de care erai atât de sigur, de mulțumit și de încrezător, iat-o împrăștiată care-ncotro, de n-o mai poți nici recunoaște. Nici n-o mai poți pune la loc, nu mai merge reconstituită.
Cioburi de oglinda: tu ai vrut. Tu ai căutat asta.
Cioburi periculoase tăioase, fascinante.” (Maia Morgenstern)

„Am ținut în mână un ciob. Cu grijă, cu atenție sa nu mă tai. E periculos un ciob. Insinuat dar fascinant, mai ales un ciob de oglindă. Te vezi, te vezi. Mai curând aș fi tentată să-l arunc: e prea riscant. Mai ales dacă privești peste umăr, în spate sau tăietura piezișă a lamei de argint și sticlă, frântă pe diagonală, neregulat, descompune lumina de-a dreptul indiscret. Indecent?! Știu și eu?! Oare Adevărul poate fi indecent? Indiscret? Incandescent? Inocent? Influent? Intim? Intimidant? Inspirat?

Expirat? Expatriat? Expansiv? Exonerat? Extins? Expus. Distrus?! Dispus?

Până unde? Până când? Până la cine? Până la cer?! Până când muzica va aduce pacea binefăcătoare?! Până când muzica va recompune dureri și speranțe, dezamăgiri și iubiri zdrobite, pierdute.

Nu, oglinzile sparte nu pot fi reașezate. Nici nu-i nevoie, doar un mozaic infinit de culori, forme, lumini, suișuri, tăișuri și coborâșuri. Noi. Mereu noi.

Cioburi de oglindă

Am ținut în mână un ciob, l-am ținut strâns. Un ciob de oglindă. Sau poate era un ciob de Adevăr? Am sângerat

Cioburi de oglindă!” (Maia Morgenstern)